Stresul, prietenul nostru – 4 strategii de transformare

 

„Nu pot și nu vreau să fiu vindecat de stres, vreau doar să învăț să mă bucur de el.” Hans Selye

stresul

 

Acum câțiva ani eram stresată. Mult mai stresată decât acum! Mă stresau părinții, mă stresa iubitul, mă stresau copiii gălăgioși, mă stresa trezitul de dimineață, mă stresa ziua de luni și cel mai tare mă stresa vorbitul în public. Foloseam cele mai populare și nesănătoase mecanisme de coping și la un moment dat, a ajuns să mă supere faptul că le folosesc. Eram stresată de mecanismele mele de gestionare a stresului. Eram stresată de stres.

Continue reading

Pansamente pentru suflet

Avem nevoie de pansamente pentru suflet pentru că se întâmplă uneori să ne rănim. Și nu putemtumblr_ndxit49dBq1ticzuio1_500 umbla așa pe stradă, cu rănile la vedere, căci am ajunge la primul spital…
de nebuni.

Avem nevoie de pansamente pentru suflet, așa că tragem insetați din țigară sperând că zgârietura pe trahee va fi la un moment dat mai intensă decât suferința noastră.

Avem nevoie de pansamente pentru suflet și ne refugiem iar și iar în filme, care nu sunt ale noastre.
Ne lăsăm duși de vârtejul consumerismelor ieftine dar intense care, adunate în mormane destul de mari pot să acopere cu totul rana.

Continue reading

Compasiunea de sine – baza echilibrului emoțional (II)

Strategii de redobândire a compasiunii de sine

După cum scriam într-un articol precedent, compasiunea de sine este “o calitate personală care ne permite să ne prețuim pe noi înșine și să ne tratăm cu blândețe pentru pur și simplul fapt că suntem oameni.”  Ne este dificil de multe ori să avem compasiune pentru propria persoană deoarece există o concepție generală negativă despre aceasta, fiind adesea confundată în mod eronat cu egocentrismul sau auto-indulgența. Cu toate că la nivelul normelor sociale suntem presați să fim “duri cu noi înșine, dar blânzi cu ceilalți”, cele mai bune rezultate le dă adoptarea unei atitudini blânde atât față de alte persoane, cât și față de noi înșine.love-yourself

Marea întrebare este însă: Cum putem învăța să ne iertăm atunci când greșim, să nu ne mai autoflagelăm emoțional, și să nu ne mai învinovățim la nesfârșit pentru un eșec sau o respingere suferită? Cum putem schimba din rădăcini ceva ce poate ni s-a indus din copilărie de către părinți, iar mai apoi de profesori sau șefi? Ce putem face după ani sau zeci de ani de viață în care dintre toți oamenii pe care i-am cunoscut, noi înșine am fost cei mai mari critici ai noștri?

Continue reading