de ce flirtăm?

De ce flirtăm? – întrebări la psiholog

Nu știu cum sunteți voi, dar eu nu-mi pot imagina o viață fără flirt! Chiar și atunci când am alături un preaiubit partener, viața pur și simplu nu are culoare fără jocurile nevinovate, uneori periculoase ale flirtului. Îmi place să flirtez cu fete și băieți în egală masură, uneori chiar și cu copii.

i-guess-i-cant-hide-my-crazy

Pentru mine, flirtul în relațiile interumane este ca sarea în bucate. Știu, unii spun că sarea n-ar fi sănătoasă și e chiar “interzisă” în anumite diete. Dar mai știu și că se găsește by default în multe alimente. Tot așa, flirtul vine de multe ori, by default, din inconștient și ne modelează relațiile de zi cu zi. El este cel care face interacțiunea interesantă: un zâmbet dulce, o privire galeșă, o șicană drăgălașă – dau formă și culoare mesajelor pe care le transmitem.

Multă lume, mai ales bărbații, acordă mare importanță primelor cuvinte ce urmeaza a fi rostite într-o conversație cu o potențială parteneră și uită complet parcă, faptul că flirtul este în primul rând exprimat prin limbajul trupului. Un convențional “Încântat de cunoștință” poate să însemne, în funcție de limbajul non-verbal și para-verbal care îl însoțește: “Te găsesc foarte atrăgătoare” sau “Nu sunt nicidecum interesat de tine”.

Modul în care ne aplecăm puțin în față spre o persoană, modul în care, dacă suntem femei, înclinăm capul să ne arătăm o parte a gâtului și ne jucăm cu câteva fire de păr răzlețe; modul în care, ca bărbați, adoptăm o poziție deschisă care face să iasă în evidență partea de jos a abdomenului; modul în care ridicăm o sprânceană; sau aruncăm o privire oarecum prelungă – toate sunt semne, pe care nu doar un psiholog le poate observa, că interlocutorul este “de mare interes”.

Oamenii de știință le numesc “indicii de inițiere a contactului”, etologii le spun “procese de inițiere a relației”, iar tinerii, mai ales studenții denumesc acțiunea “a se da la cineva”. Aceste semnale arată că nu intenționezi să domini, dar nici nu intenționezi să fugi – ambele mesaje sunt de maximă importanță atunci când dorim să inițiem o conversație. Suntem, mai spun specialiștii, programați să flirtăm, fie biologic, fie cultural. Flirtăm, deci, pentru că nu ne putem abține!

Flirtul este un joc pe care-l jucăm cu toții, un dans ai carui pași toată lumea îi cunoaște, un limbaj universal al interacțiunilor umane. Putem flirta intens și intenționat, fară a face nimic mai mult. Flirtul captează atenția, activează interesul și propune: Hai să ne jucăm!

Și cel mai interesant lucru despre flirt este că deschide o fereastră a posibilităților. Inmoaie regulile generale ale interacțiunii sociale și ne permite să fim creativi. Direcția nu mai este clară, nu avem răspunsuri de “da” și “nu”. Este un joc complex de “poate”. Și este un joc vechi, de când lumea. Odată ce am început să-l practicăm, devine o a doua noastră natură. Și ne place atât de mult, încât chiar și după ce nu mai avem nevoie sa-l jucăm (nu suntem în căutarea unui partener), îl continuăm din inerție, pentru că am devenit atât de buni la el.

Flirtul reprezintă un capital emoțional ce poate fi tranzacționat pentru diverse câștiguri. Nu, nu-l putem schimba la casa de schimb valutar pe Euro, dar îl folosim pentru diverse mici beneficii: o masă mai bună, un sandwich așa cum ne place, o limonadă cu mai puțin zahăr și mai multă mentă… Flirtul este un lubrifiant social care face ca rotițele interacțiunilor noastre zilnice să se învârtească fără să scârțâie.

Flirtul e cel puțin la fel de bun ca ceașca de cafea aromată care ne trezește la viață în fiecare dimineață…

Eu îl declar un energizant relațional absolut necesar!

Dacă vrei să citești mai multe despre flirt, poți găsi informații de specialitate amănunțite pe site-ul Social Issues Research Center, in articolul Guide to Flirting.

Dacă vrei să-ți dezvolți abilitățile de comunicare non-verbală te invit aici.


Posted

in

,

by

Tags: