Fericire personală, progres organizațional

Odată ajunși la locul de muncă, nu ne lasăm inima și mintea pe preșul de la ușă. Din păcate, pentru că experiența subiectivă de la muncă este rar exprimată în organizațiile moderne, este foarte ușor pentru manageri să pretindă că gândurile și trăirile subiective ale angajaților nu contează. Psihologia pozitivă în organizații ne învață cum să facem altfel și să ne fie tutror mai bine.

mai fericiți la locul de muncă
Psihologia pozitivă în organizații

Gândește-te la o zi normală de lucru: poate dai cateva telefoane, poate mergi la o ședința, poate completezi un raport sau poate stai câteva momente să te uiți în gol. Toate acestea reprezintă modul în care se desfășoară activitatea ta la locul de muncă. În același timp, pe parcursul zilei de lucru, îți formezi și ajustezi anumite percepții despre oamenii cu care lucrezi, despre organizația din care faci parte, despre munca pe care o faci și chiar și despre tine. Ai parte de emoții: poate de satisfacție, poate de mici iritări, sau uneori sentimente intense de mândrie sau de frustrare. Tocmai aceste percepții și emoții intervin și modelează motivația ta în muncă de la un moment la altul, având consecințe directe asupra felului în care lucrezi în fiecare zi.

Experiența subiectivă a muncii este combinația dinamică a percepțiilor personale, emoțiilor și motivației.

Descoperirile din neurologie susțin și ele interacțiunea acestor factori care formează trăirea subiectivă a muncii. Cercetările arată că emoțiile și cognitiite (care includ percepția evenimentelor) sunt strâns legate. Centrii creierului asociați cu gândirea rațională și luarea deciziilor sunt strâns legați de centrii asociați sentimentelor. Aceste zone nu există în compartimente separate și interacționează în moduri complexe. Viata la locul de munca nu este scutita de aceste procese.

 

Psihologii au devenit fascinați cu mai mult de un deceniu în urmă de ce se întâmplă în viața de zi cu zi la locul de muncă. Cercetările de acest gen au reușit să înțeleagă experienta subiectivă a muncii analizând jurnalele angajaților care își notau cum evenimentele din cadrul companiei îi făceau să se simtă, să gândească și să muncească. Iar cea mai importantă descoperire este că managerul are o mare putere în a modela trăirea subiectivă a angajaților săi.

 

Ce face un bun manager

O influență mare o au evenimentele interpersonale –  întâlnirile om la om în care managerul își laudă angajatul, lucrează în mod colaborativ cu el și face ca lucrurile să fie mai relaxate și mai distractive sau oferă suport emoțional.

Pe lângă asta, cercetările arată că cele două cele mai importante comportamente manageriale nu includ oferirea zilnică de încurajări și nici distracția la locul de muncă. Ci mai degraba, un bun manager le oferă angajatilor săi posibilități de avansare și suport, tratandu-i cu respect si demnitate.

Posibilitatea de a avansa în muncă

Studiile arată că zilele în care angajații au fost cei mai fericiți (și productivi), au fost cele în care au avut sentimentul că pot progresa în ceea ce fac. Atingerea unui obiectiv, terminarea unei sarcini, soluționarea unei probleme oferă mare plăcere oricui.Există bineinteles și un revers al medaliei.

E nevoie ca managerul să ofere ajutor direct, să ofere resurse adecvate și să incurajeze invatarea din orice tip de experienta, atat din succesele cat si din insuccesele angajatilor sai..

Iar unul din cele mai importante comportamente manageriale s-a dovedit a fi stabilirea unor obiective clare. Oamenii fac mai mult progres atunci când managerul clarifică încotro se îndreaptă munca și de ce contează aceasta.

Management cu respect si demnitate

Niciunul din comportamentele amintite mai devreme nu reduce importanța tratării oamenilor cu decență si respect.

Lauda fără progres, sau fără eforturi solide spre progres, are impact pozitiv foarte mic și uneori duce chiar la cinism. Iar eforturile care nu sunt recunoscute și apreciate, sau mai rău, acompaniate de critici despre alte chestiuni triviale, duc la furie și la tristețe.

 

Pe de alta parte, starea de bine a angajaților depinde și de atitudinea pe care o au ei înșiși vis-a-vis de muncă și de capacitățile proprii. Un angajat pesimist, care spune mereu că e greu și că nu poate, va progresa mai greu în ciuda încurajărilor manageriale.

Așadar există anumite atitudini specifice și ale angajatului mai fericit: este pozitiv, dorește să învețe, este deschis la comunicare, este participativ, și găsește sens în ceea ce face. În timp ce organizația poate oferi ambianța în care toate acestea se pot manifesta, depinde de fiecare angajat în parte să profite de ocazie pentru a se simți cât mai bine la locul de muncă.

 

Atenția pentru viața subiectivă în muncă are o valoare indiscutabilă pentru progresul organizațional. În același timp însă, aceasta are o mare importanță pentru oamenii care o trăiesc. Astăzi, cei din posturi ce presupun muncă intelectuală lucrează mai mult decât în trecut, își petrec mai multe ore la birou și mai multe ore gândindu-se la probleme legate de muncă chiar și după orele de la serviciu. Odată cu creșterea timpului de muncă, și trăirea subiectivă a muncii devine o componentă mai mare a vieții noastre. Oamenii care sunt tratați cu demnitate și respect, care sunt ajutați să progreseze la locul de muncă, sunt mai productivi și mai fericiți. Iar oamenii merită să fie fericiți.

Articol dupa Leigh Wells, Harvard Business Review


Posted

in

, ,

by

Tags:

Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *