Mitul NLP-ului și de ce nu funcționează

Pentru că mă întâlnesc constant cu persoane care mă întreabă ce cred despre NLP, pentru că mă întâlnesc ocazional cu foști NLP-iști deznădăjduiți, pentru că actuali NLP-iști încearcă cu fiecare întâlnire să-mi mai vândă câte un workshop sau câte o tabără și pentru că actuali ”studenți” ai cursurilor de NLP cred că pot vindeca orice boală psihică într-o ședință… m-am decis să scriu aici un răspuns tuturor celor care credeți că NLP-ul este SALVAREA.

 

Ce este NLP-ul și cum s-a născut?

NLP - mit sau realitate?
Richard Baldler -unul din fondatorii NLP-ului

NLP-ul este o teorie și o metodologie pentru relaționare inter-umană, dezvoltare personală și psihoterapie propuse de doi americani, Richard Bandler și John Grinder. Aceasta este de fapt un amalgam de teorii care pretind că se bazează pe descoperirile psihologiei cognitiv-comportamentale, pe lingvistică, pe hipnoza ericksoniană și are o serie de explicații nefondate despre funcționarea inconștientului nostru.

Promotorii acesteia susțin că metodole propuse ne vor îmbunătăți comunicarea cu ceilalți, că vom fi capabili să ne ”rescrierem” destinului, să ajungem pe culmile succesului și chiar să vindecăm tulburări de anxietate. Cercetările făcute au arătat că efectele acestor metode sunt departe de promisiunile celor care le promovează, prin urmare NLP-ul este clasificat drept pseudoștiință și nu este recunoscut de asociațiile de psihoterapie din jurul lumii.

 

Cum m-a ajutat NLP-ul?

Trainingul în NLP este un loc bun pentru exersarea capacității de a observa limbajul non-verbal al celorlalți. Sincer, comparând cu workshopurile în psihoterapie la care am participat, aici am avut mult mai mult timp dedicat, de departe, exersării abilității de a observa semnalele non-verbale transmise de oameni și am înțeles ce informații valoroase pot culege din acestea. Și asta este o abilitate de bază pentru noi, psihologii. Mulțumesc NLP și trainerului meu Cristian Mihai!

 

Și cum m-a indus în eroare?

Și am mai învățat despre limbajul non-verbal că poate fi descifrat prin sistemul reprezentațional VAKOG – de exemplu am aflat că atunci când ne uităm spre dreapta sus mințim, spre stânga sus spunem adevărul, spre stânga jos… și nu mai continui pentru că e o teorie nefondată, pe care numeroase cercetări au dezmințit-o.

Conform teoriei sistemului VAKOG fiecare persoană are un mod dominant pentru reprezentarea internă a realității (vizual, auditiv, kinestezic, olfactiv și gustativ) și că, dacă folosim cuvinte care să corespundă acesteia, comunicarea noastră cu persoana în cauză se va îmbunătăți. Fapt care din nou, a fost demonstrat a fi ireal. Mai mult decât atât, rezultatele unei cercetări au arătat că persoanele care folosesc aceste tehnici sunt considerate neserioase și nedemne de încredere.

Trainerii NLP m-au învățat o tehnică ”foarte simplă, rapidă și eficientă pentru tratarea fobiilor”. Cercetările arată însă că tratamentul propus de cei doi preudospecialiști nu funcționează! Sau funcționează la fel de bine precum o oră de simplă așteptare.

Se mai spune că exerciții precum ”Six Steps Reframing” sau ”Timeline Therapy” vor aduce schimbări extraordinare în viața noastră. Acestea sunt niște tehnici cu ajutorul cărora da, se pot răscoli niște amintiri și se pot crea niște trăiri interioare puternice, dar sunt departe de a constitui un tratament cuprinzător, deliberat și planificat, prin mijloace și metodologii științifice, pentru reducerea sau eliminarea unor simptome sau stări de suferință psihosociale și/sau psihosomatice (Aceasta ar fi psihoterapia.) Iar NLP-ul nu este recunoscut ca formă de terapie de majoritatea asociațiilor de psihoterapie din lume.

NLP-ul mi-a vândut speranță. Trainerii spun mereu cu zâmbetul pe buze și ochii larg deschiși, ”Da, poți! Ești cel mai tare! Viața ta va fi extraordinară după ce vei termina primul modul de NLP! Și apoi și mai extraordinară (că de fapt de-abia acolo intrăm în pită) când facem al doilea modul! Și va fi și mai mișto în tabăra de NLP!”

Adevărul e că e tare nasoală viața atunci când butoiul nostru cu speranță este aproape gol și e minunat când vine cineva și ne ajută să-l reumplem. Și e foarte important acest butoi atunci când vrem să facem ceva pentru o viață mai bună!

În același timp e foarte dăunător să ne punem toate speranțele în ceva care nu ne ajută în mod real! E chiar distructiv să așteptăm după o salvare mitică în loc să facem alegeri raționale cu privire la sănătatea noastră psihică. E ca și cum atunci când ne-ar durea stomacul ne-am duce la vrăjitoare pentru o poțiune magică în loc să apelăm la medicul de familie!

Practica NLP nu se bazează pe autocunoaștere și autenticitate. Și astfel, orice tehnică de schimbare sau obiectiv propus se dovedește a fi sterp și gol de conținut. Asta pentru că în spatele lor nu se află o persoană care este în acord cu sine însuși. Autocunoașterea insuficientă face ca orice obiectiv și plan de îmbunătățire a vieții am elabora la cursurile de NLP să fie sortite eșecului, pentru că, mai devreme sau mai târziu, vom realiza că ceea ce ne-am dorit nu este ceea ce avem nevoie de fapt.

Scopul suprem al trainerilor NLP pare a fi să influențeze, să convingă, să vândă! Astfel, actuali traineri NLP-iști, foști colegi, care, chinuiți mereu de intenția de a-mi mai vinde câte ceva, nu pot purta o conversație autentică cu mine. Eu o văd ca pe lipsa încrederii în capacitatea lor de a oferi ceva valoros lumii în care trăiesc.

Programarea Neuro-Lingvistică nu se bazează pe neurologie și prea puțin pe lingvistică. Este un amalgam de teorii și metode nefondate științific, adunate sub această denumire atrăgătoare și vândute pe bandă rulantă publicului larg. NLP-ul este un bun exemplu de branding și marketing de succes.

Programarea Neuro-Lingvistică poate fi etichetată drept o pseudoștiință, o păcăleală, un cult, la fel cum sunt astrologia, vrăjitoria, cultele religioase salvatoare, Reiki, Theta Healing și altele asemenea, care au uneori efecte placebo.

NLP-ul nu are legătură cu psihoterapia, cu dezvoltarea personală sau îmbunătățirea vieții. Și cu siguranță nu ne ajută pe măsura promisiunilor făcute. Poate din contră, ne lasă deznădăjduiți așa cum i-am regăsit pe o parte din colegii mei. NLP-ul ne gonflează cu măiestrie stima de sine dependentă și speranța în mai bine fără vreo bază reală pe care să clădim apoi cu forțe proprii.

NLP-ul dezinformează și oferă speranțe deșarte acolo unde ar putea exista soluții reale.

 

 

Adăugire din 20.08.2015: În România este recunoscut ca formare în psihoterapie programul NLP Professional de Cătălin Zaharia. Nu știu ce conține acesta, eu m-am rapotat la experiența mea și la cercetările cu privire la tehnicile și promisiunile livrate de profesorii mei.

Adăugire din 18.09.2015:

Nu am fost ironică la începutul articolului când am spus că NLP-ul chiar m-a învățat să observ limbajului non-verbal al celorlalți și să văd ce este specific pentru fiecare persoană în parte (mulțumesc din nou lui Cristi că ne-a lăsat să tragem propriile concluzii și nu a insistat cu VAKOG). Această practică m-a ajutat enorm în munca mea în consiliere și în stabilirea unei mai bune comunicări și relaționări între mine și persoana cu care lucrez. De aceea continui să spun că folosesc NLP-ul în practica mea.

Ce am încercat să evidențiez prin articol este faptul că, în același timp, acesta mi-a creeat iluzia unor schimbări miraculoase și imediate, care sunt departe de realitatea psihoterapiei, a schimbării și a dezvoltării personale. Și am decis să scriu toate astea pentru a crea o perspectivă mai realistă și pentru a preveni, poate, niște dezamăgiri.

 

Bibliografie:

 

The eyes don’t have it: lie detection and Neuro-Linguistic Programming.;Wiseman R; School of Psychology, University of Hertfordshire, Hertfordshire, United Kingdom

Neuro-linguistic programming treatment for anxiety: Magic or myth? Krugman, Kirsch, Wickless, Milling, Golicz, & Toth (1985). Journal of Consulting & Clinical Psychology. Vol 53(4), 526-530.

Heap. M. (1988) Neurolinguistic programming: An interim verdict. In M. Heap (Ed.) Hypnosis: Current Clinical, Experimental and Forensic Practices. London: Croom Helm, pp 268-280.

Heap, M. (2008) The validity of some early claims of neuro-linguistic programming. Skeptical Intelligencer, 11, 6-13.

 

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *