Starea de spirit pe portativ – muzica și relaxarea

“Un copac cu flori/ Un copac cu flori/ Pentru cei îndrăgostiți…”

răsuna undeva în amintirile-mi prăfuite melodia preferată din copilărie. Puțin mai încolo, faimoșii Beatles-i îmi dau energie să mă urnesc spre școală dis de dimineață, iar într-o altă cutiuță se aud €œroacele insuportabile (pentru maica-mea) care mă ajută să-mi defulez furia adolescentină. Oare? M-am tot întrebat care sunt efectele muzicii asupra stării de spirit, așa că astăzi am făcut un mic research.

Rezultatele unei cercetări din 2008 conclud că muzica grunge rock este asociată cu ostilitate crescută, tristețe, tensiune și oboseală. În timp ce efectele muzicii New Age și ale muzicii clasice au fost mixte, muzica de special creată pentru a îmbunătăți starea de spirit a fost cea mai eficientă în creșterea intensității sentimentelor pozitive și descreșterea intensității celor negative. Mai exact, ascultarea unei astfel de muzici a fost asociată cu creșterea relaxării, a clarității mentale și a vigorii. Cercetătorii au mai constatat că muzica clasică este asociată cu reducerea oboselii, a tristeții și a tensiunii în cazul adulților, adolescenții însă, nu sunt influențați de aceasta.

Un studiu din anul 2012 care a folosit mai multe tipuri de muzică clasică – muzică pentru inducerea sentimentelor pozitive și muzică “€œtrista”- pentru inducerea sentimentelor negative, nu au putut observa nici o influență semnificativă asupra subiecților. Cercetătorii conclud că starea de spirit nu este modificată de muzică și declară că influența muzicii asupra noastră ține în mai mare măsură de caracteristici personale. Propria experiență de viață, memoria afectivă, capacitatea empatică și capacitatea noastră de a fantaza ar putea avea o importanță mai mare asupra modului în care muzica ne modifică starea de spirit.

Cercetătorii japonezi susțin însă că muzica tristă ne induce și sentimente pozitive iar concluziile lor se bazează pe un studiu din anul 2013. Aceștia explică faptul că muzică tristă ne face să trăim atât sentimente negative cât și pozitive pentru simplul fapt că o percepem mai tragică și mai tristă decât ne simtitm noi înșine în timp ce o ascultăm. “Daca ne-ar trezi doar sentimente negative nu am mai asculta-o.” susțin cercetătorii. De asemenea, prin intermediul muzicii experimentam un alt fel de tristețe, o tristețe imaginată care nu are cauze reale ce reprezintă amenințari pentru noi. Asta ne face doar să defulăm propria tristețe, ajutându-ne în final să ne simțim mai bine.

Acestea fiind scrise, cred ca mai e loc de noi cercetari privind muzica si starea de spirit. În ceea ce privește experiențele mele muzicale pot să spun că s-au diversificat. O parte importantă o ocupă muzica de meditație și de relaxare care mă ajută adesea să mă regăsesc.

Din repertoriu iți recomand  o melodie de relaxare, creată de un grup de terapeuți împreună cu formația muzicală Marconi Union. “€œWeightless” este făcută cu anumite tonuri, frecvențe și intervale special folosite pentru a relaxa ascultătorul. Un anumit ritm constant face undele creierului să se sincronizeze cu bătăile inimii iar basul și sunetul de transă duce ascultătorul într-o adâncă stare de calm. ”€œWeightless” a fost clasificată de specialiști precum neuropsihologul britanic David Lewis, ca fiind cea mai relaxantă melodie din lume.

http://www.youtube.com/watch?v=CySNhHVAokQ

Bibliografie:

• Kristin Kempf ; H. Russell Searight; Susan Ratwik; Music’s Influence on Short-Term Emotional States and Perception of Faces; Lake Superior State University; 2012
• Kazuo Okanoya, Kentaro Katahira, Kiyoshi Furukawa, Ai Kawakami; Sad music induces pleasant emotion; Frontiers in Psychology, 2013;