Călătoresc, deci sunt fericit!

Fie că recunoaștem, fie că nu, și dorința de a călători face parte din delirul consumerist pe care-l trăim astăzi. Republica Dominicană, Caraibe, Thailanda, sunt cele mai cool destinații oferite de agențiile de voiaj. Dacă nu o călătorie în jurul lumii, măcar câteva concedii exotice! Dacă nu concedii exotice, măcar o luna de miere acolo, departe, ca să putem apoi procrea liniștiți.

Doi bătrânei simpatici mă anunță că au planificate două concedii în Grecia anul acesta, unul în iunie și unul în septembrie (se pare că e ca și cu heroina, când se instalează dependența, ai nevoie de o doză tot mai mare): ”Ce bine o să fie atunci!” zice doamna. Eu nu sunt așa convinsă, dar zâmbesc politicos.

Printre cele mai mari și comune minciuni privind concediul am mai auzit: “€œCe bine a fost în vacanță! M-am întors cu bateriile încărcate.”, recunosc, sunt o lașă atunci când ne vedem fugar pe ici, pe colo, nu-ți spun nimic, sunt politicoasă. Când scriu sunt mai curajoasă așa că te întreb: “€œDa€™’ ce faci cu viața ta de ți le descarci în restul timpului?”

-”Vaai, tocmai ne-am întors din concediu și încercăm să ne reacomodăm.”
-”La ce să te acomodezi? La obișnuințele tale din celelalte 344 de zile din an?”

-”Daa! De-abia aștept să mergem! Haha, parcă văd că o să ne certăm.. noi mereu ne certăm în concediu.”
-”Serios? Ce fain că în rest vă simțiți bine împreună!”

Am un prieten mai sincer și mai conștient de el însuși, pare-se, care mi-a zis într-o zi: “Parca văd că atunci când ajung acasă mă paște o depresie..”
In fiecare an așteptăm parcă un concediu ca pe o salvare. În timp ce planificăm, visăm la o altă viață, la viața ideală din vacanță. Primăvara ne apucăm de alergat ca să pregătim și corpul ideal pentru viața ideală de la vară și ne propunem să ajungem cât mai departe, căci cu cât distanța crește, cu atât locul devine “€œmai perfect” și grijile nu ne mai prind din urmă.

Astfel de autoiluzionari ne ajută doar să ne sabotăm fericirea de aici și acum. Cele din registrul: “€œVoi fi fericit atunci când…o să câștig mai mulți bani; o să mă angajez; o să îmi cumpăr mașină; o să mă căsătoresc; o să ajung să văd India; etc.” ne ajută doar să trecem ignoranți prin viață și să sperăm la viitorul care nu există încă și despre care nici nu știm sigur că va exista. Soluțiile sunt undeva în depărtare și culmea, în fiecare an găsim aceeași rezolvare pentru nefericirile noaste. În fiecare an mergem în concediul care ne va face fericiți.

Și atunci când punem piciorul în locul “€perfect” înmugurește în noi o vagă dezamăgire: parcă nu e mare schimbare în modul în care ne simțim … Dar tăcem mâlc. Ne mințim în continuare pe noi înșine și depunem un efort conștient să apreciem și să ne bucurăm de frumusețile ce ne înconjoară. Doar suntem în concediu! Doar am dat bani pentru viața asta perfectă! S-o trăim, ce dracu’€™!

Ce uităm atunci când planificăm concediul este că vom pleca cu tot cu noi înșine. Vom pune la bagaj mintea, sufletul și corpul. Vom merge cu felul nostru de a ne simți, de a trăi, de a ne bucura (sau nu) de ce ne oferă viață. Și ea ne oferă, fie că suntem în vacanță, fie că nu.