Compasiunea de sine – baza echilibrului emoțional (I)

Sunt multe lucruri pe lumea aceasta pe care nu le pot înțelege. E normal, ba chiar e bine să fie așa. Există însă o întrebare care mi-a dat multe bătăi de cap și pe care nu am putut sub nici o formă să mi-o scot din minte: De ce, deși cu ceilalți suntem înțelegători, atunci când noi înșine greșim tindem să ne autopedepsim, și ce efecte are această atitudine asupra vieții noastre?

 

Am început să fac puțină cercetare, și am descoperit-o pe Kirstin Neff, profesor asociat în dezvoltare umană la Universitatea Texas din Austin, care este unul dintre cercetătorii cei mai dedicați subiectului compasiunii de sine. În cele ce urmează voi folosi definițiile și conceptele prezentate de Neff.

În primul rând, ce este compasiunea de sine?

Pentru a o defini mai bine, ea este pusă în contrast cu stima de sine. În timp ce stima de sine se bazează în general pe performanțele proprii comparate cu cele ale celorlalți, compasiunea de sine exclude elementul competiției și se referă la o “calitate personală constantă, care ne permite să ne prețuim pe noi înșine și să ne tratăm cu blândețe pentru pur și simplul fapt că suntem oameni.”

În alte cuvinte, compasiunea de sine presupune conștientizarea suferinței emoționale și consolarea conștientă a propriei persoane cu grijă și căldură. Dacă putem avea această atitudine față de alții, de ce nu și față de noi înșine?

De ce ne este atât de greu să arătăm compasiune față de propria persoană?

Poate pentru că trăim într-o lume deosebit de competitivă. Un mediu în care individualismul și cererea constantă de performanță creează dezechilibre în relația noastră cu noi înșine, cu ceilalți, dar și cu natura. Încă din fragedă copilărie ni se cere mereu să ne comportăm într-un anume fel, să îndeplinim anumite roluri, să atingem anumite obiective considerate dezirabile de către societate. Și atunci când ne alunecă piciorul, când dăm greș și mersul înainte ni se pare greu, ni se cere să rămânem imperturbabili, puternici.

Mai mult, există o întreagă serie de mituri despre compasiunea de sine care ne descurajează să abordăm o asemenea atitudine atunci când suportăm durere emoțională.

Mit: Compasiunea de sine este un marcant al auto-indulgenței
Există o convingere generală greșită conform căreia exprimarea compasiunii față de propria persoană duce inevitabil la o indulgență exagerată, neasumare de responsabilități și indolență. De fapt, principalul efect al acestei atitudini față de noi înșine este acela de a ușura durerea emoțională pe care o suportăm în anumite momente.

Mit: Auto-critica este un motivator eficient
O percepție cum nu se poate mai greșită, deoarece auto-critica ne provoacă teamă de viitoare eșecuri și scade încrederea în sine. Și chiar dacă reușim să obținem rezultate foarte bune, din cauză că ne sabotăm constant, reușitele nu ne satisfac. În timp ce vocea auto-critică ne spune “sunt rău”, “sunt slab”, axându-se pe analiza și critica propriei noastre persoane, auto-compasiunea se orientează spre modificări pe care le putem face în comportamentul nostru, fără a ne repeta mereu cât suntem de “greșiți” ca ființe umane.

Mit: Compasiunea de sine este egocentrică
Din nou o idee eronată, deoarece atunci când exprimăm înțelegere și blândețe față de propria persoană suntem mult mai dispuși să avem aceeași atitudine și față de semenii nostri. Ne simțim mai conectați, mai puțin singuri și ne e mai usor să ne înțelegem unii pe alții.

Și totuși, de ce merită să facem eforturi pentru a fi mai plini de compasiune față de propria persoană?

1. Spre exemplu, compasiunea de sine e asociată cu mai multă curiozitate și dorință de explorare. Atunci când acceptăm că greșelile fac parte dintr-un proces firesc de învățare și dezvoltare, renunțăm la a ne auto-pedepsi, ne simțim mai liberi să încercăm ceva nou.
2. Pentru că exclude elementul competiției, compasiunea pentru propria persoană creează o stare generală de bine mai sustenabilă decât stima de sine care fluctuează foarte mult în funcție de evaluări externe și interne.
3. Persoanele cu mai multă compasiune de sine sunt mai dispuse să își asume responsabilitatea pentru contribuția lor la potențiale eșecuri. Atunci când greșim suntem mai pregătiți să ne acceptăm partea de vină, să ne cerem scuze și să încercăm să găsim soluții, sau să învățăm ceva din situația respectivă. Sentimentul profund de rușine nu face nimic altceva decât să ne dăuneze fiind o sursă constantă de stres.

Cum să începem să ne schimbăm atitudinea?

Se pare că există mai multe aspecte, metode și exerciții la care putem apela dacă vrem să renunțăm la obiceiurile bine înrădăcinate și să schimbăm tonul vocii cu care vorbim propriei persoane. În cazul multora, însă, aceste obiceiuri s-au instalat încă din copilărie, în urma unui mod anume în care am fost crescuți, ori fără cineva specializat care să ne ghideze, poate fi destul de dificil. Există totuși un sfat cuprinzător care ne poate ajuta, și anume: Vorbește-ți ca unei persoane pe care o iubești. Pentru că subiectul ne pasionează, vom mai stărui asupra lui, urmând să vă împărtășim ce am putea face pentru a deveni mai plini de compasiune față de propria persoană, în articolul următor.

În stilul specific al acestui blog, vă propunem să încheiem cu un scurt exercițiu. Haideți să ne închipuim pentru câteva clipe cum i-am vorbi unui prieten, copilului nostru, sau persoanei iubite atunci când suferă în urma unui eșec sau a unei respingeri. Ce i-am spune? Cu ce ton? Care ar fi emoțiile ce ne încearcă? Dacă în urma micului exercițiu descoperim că avem în noi resursele pentru a arăta blândețe și înțelegere față de alții, înseamnă că putem avea aceeași atitudine și față de noi înșine. Combinată cu o evaluare critic-obiectivă a situației dificile în care ne aflăm, va da cu siguranță rezultate mult mai bune decât o auto-critică nemiloasă.

If you want others to be happy, practice compassion. If you want to be happy, practice compassion.

Dalai Lama

 

Referințe:

Why Caring for Yourself Makes All the Difference
Melanie Greenberg, Ph.D.
Psychology Today

10 Things You Didn’t Know About Self-Esteem
Guy Winch
Psychology Today

5 Strategies for Self Compassion
Margarita Tartakovsky
PsychCentral